Povestea mea

Salut, România, țara mea,

deși viața m-a dus departe,

în mine porți mereu există

cu drumuri, doruri și cu carte.

M-am născut în Cluj-Napoca,

dar am crescut în alte locuri,

în Ucraina am trăit,

cu oameni, vise și norocuri.

Mama mea e din Ucraina,

din Crimeea, plină de lumină,

iar tatăl meu e român,

din București, cu inimă senină.

Am două case în suflet:

București și Sadgora,

și chiar dacă sunt departe,

le port cu mine, ora de ora.

Am iubit și am trecut

prin vremuri bune și grele,

dar am învățat că viața

e făcută din stele și umbre.

În 2014 am ales

să spun „nu” la război,

și am mers cu mama mea

unde e mai liniște și apoi…

Am rămas aici, în Ucraina,

unde limba mea răsună,

dar și româna o iubesc,

și o port ca o cunună.

Nu știu perfect să o vorbesc,

dar încerc cu drag și dor,

pentru că în mine locuiește

și România, și al meu dor.

Cred în pace, nu în ură,

cred în oameni, în iubire,

și îmi doresc pentru tot globul

mai multă pace și unire.

Asta sunt eu — un suflet simplu,

între două lumi legată,

dar cu inima deschisă

și cu iubire adevărată. ❤️